Brusc s-a intrerupt curentul. Cat sunt in casa sigur nu pot face nimic.Ma gandesc ce sa fac. Sa ascult muzica nu pot, sa ma uit la televizor nu pot, sa ies afara nu am chef.
Stau si ma gandesc la propria persoana, si chiar imi place. Intreruptul curetului ar fi pentru mine un moment de reculelere, cred. In ultima vreme m-am cam pierdut in constiinta propriei identitati.
Imi dau seama ca linistea din camera era exact ce avem nevoie.Chiar imi place aceasta tacere deplina. Din instinct dau drumul la muzica, uiteasem ca nu este curent. Zambesc.
Ma gandesc cum sa-mi umplu timpul cu ceva, trebuie. Ma intind pe pat mai comod si ma uit pe pereti. Si imi zic ce de neaparat ‘ trebuie’ ?Si nu reusesc sa gasesc raspunsul. Ma uit pe geam, e bezna. Am vazut posterele mele vechi dupa dulap si le iau. Ma uit la ele si incep sa rad.Ma amuz de prostiile pe care le colectionam inainte.Imi atrage atentia o carte.Mi-a sarit in ochi coperta ei mov cu stelute. O deschid si incep sa citesc.
Timpul trece, nici nu mi-am dat seama cat de repede s-a scurs.
Se aprinde lumina la fel de brusc cum s-a stins.Se aude televizorul, toate luminele s-au apins, muzica e data la maxim, plus zgomotul masinii de spalat .Oribil !
In sfarsit am reusit sa ma regasesc datorita intreruperii de curent.Realizez ca am enspe mii de lucruri importante in jurul meu,dar nu sunt constienta de asta.
